de Dan Simai

Una dintre tezele dragi primarului Petru Filip este "competiţia între oraşe", conform căreia municipiul Oradea concurează cu reşedinţele de judeţ din această parte a ţării în atragerea de investitori şi pentru un standard de viaţă mai ridicat. Doar că nu-i delocsigur că iese învingător la categoria sa de "greutate"...

Oraşele, ca maşinile, îşi poartă trecutul cu ele. Fiecare proprietar prin mâinile căruia au trecut îşi lasă amprenta asupra modului în care arată astăzi. Unii au făcut peticeli, alţii au lăsat în paragină, alţii au mai adăugat ceva să nu îşi piardă roţile pe drum. Prin comparaţie cu un Arad din acelaşi an de fabricaţie, Oradea este un model "obosit". Şi nu-i vina maşinii...

Fă ceva!

Vremea în care banii veneau de la Bucureşti pe o conductă mare din care fiecare "înţepa" cât îi trebuie a trecut de mult. Astăzi, municipalităţile se luptă pentru atragerea de fonduri de supravieţuire de la buget şi credite nerambursabile de la Comunitatea Europeană. Cine nu "prinde", nu mănâncă! Comunităţile prost conduse ori reprezentate de politicieni măcăiţi rămân treptat în urmă la toate capitolele: infrastructură, investiţii, turism, nivel de trai şi aşa mai departe. Pentru că în administraţie, ca în afaceri, norocul nu îi favorizează decât pe cei care ştiu să-l vadă.

Ocazii ratate

Comunităţile care au crescut la mijlocul anilor '90 sunt mari şi azi. Oradea n-a avut şansa asta. În degringolada care a caracterizat guvernarea CDR (1996-2000), judeţul Bihor a pierdut majoritatea oportunităţilor pe care le putea pierde. "Este foarte important lobby-ul parlamentarilor la Bucureşti pe probleme punctuale, ori la noi nu s-a prea făcut acest lucru", spune prefectul de atunci Lucian Silaghi. Spre exemplu, din vina parlamentarilor şi a primarului său de atunci, Mihai Sturza, Oradea a pierdut cursa pentru "zona liberă", o facilitate vânată de firmele care puteau astfel opera fără să plătească taxe vamale, TVA şi impozite. "Parlamentarii nu s-au zbătut pentru că pe Sturza nu l-a interesat zona liberă. Avea toată documentaţia când a venit la primărie şi a lăsat-o să zacă în sertar", spune Mircea Bradu, consilier local în toate mandatele de după revoluţie.

Adio, zonă liberă!

Astăzi om de afaceri, Mihai Sturza se consideră nevinovat. "Zona liberă e o poveste, pentru că parlamentarii nu m-au sprijinit deloc. Pe de o parte zonele libere nu mai erau aprobate datorită unor conjuncturi internaţionale, iar pe de cealaltă nici noi nu puteam veni cu nimic, nici bani, nici terenuri, că nu aveam", spune Sturza. Ca să îşi justifice indolenţa, Mihai Bar, preşedintele Consiliului Judeţean din acea vreme, susţine că nu e nici o pierdere. "Oricum în condiţiile aderării la Comunitatea Europeană nu ne-ar fi folosit la nimic pentru că toate facilităţile se scot". Că s-au pierdut zece ani de dezvoltare, nu mai contează!

Alţii pot

În timp ce politicienii bihoreni, indiferent de culoarea politică, erau ocupaţi să se bată pe posturi conform algoritmului, arădenii umblau să facă bani grei. Astăzi, zona liberă se întinde pe 90 de hectare în Arad şi 75 de hectare în Curtici şi a atras peste 110 de firme care au investit aici peste 80 de milioane de dolari şi au creat 3.500 de locuri de muncă. Iar anul acesta urmează să apară alte 1.250. Pentru Arad s-a bătut deputatul Aristide Dragomir care a sprijinit modernizarea aeroportului şi parlamentarii arădeni care au insistat pe lângă ministrul Transporturilor Traian Băsescu să aprobe investiţii în infrastructură facilitând accesul auto şi feroviar la zona liberă. Mai mult, arădenii au ştiut să îşi amenajeze, la sfârşitul anilor '90, prin grija primarului de atunci, Paul Neamţ, două parcuri industriale. Oradea abia acum dacă visează la aşa ceva. Dacă nu ar fi fost primarul de Borş, Bathori Geza, care a obţinut finanţare şi a demarat lucrările de construcţie, Bihor nu ar fi nici azi astfel de parc. "Pe Bathori l-a susţinut mult UDMR-ul, aşa a reuşit să ridice parcul", recunoaşte Mihai Bar.

Creşterea continuă

Gentil, primarul de Arad, Gheorghe Falcă, coleg de partid cu Petru Filip, spune că municipiul de pe Crişul Repede nici nu era bine să aibă zonă liberă. "Ce se întâmpla dacă se înfiinţa încă una la Oradea şi alta la Timişoara? Ne concuram şi nu <mergea> niciuna. Trebuie să ne dezvoltăm complementar şi nu concurenţial", spune Falcă. Şi Aradul se dezvoltă. Anul acesta, Falcă va mai construi un parc industrial pentru că nu are unde să îşi înghesuie investitorii. Îngăduitor, totuşi, primarul zice că fiecare oraş are atuurile lui. "Nu cred că avem avantaje. În Arad toată lumea îmi arată Oradea: <Are străzi bune, şosea de centură şi supermarketuri>. Noi abia acum ne ocupăm de asta".
Mulţumiţi sau nemulţumiţi, locuitorii celor două oraşe vor trebui să se obişnuiască cu ideea că ratează sau câştigă pe propria mână. După cum au votat...

ARAD

Distracţie
Construit pe 33 de hectare, ştrandul Neptun (foto) este al doilea ca suprafaţă din Europa şi are 100 de terase, 7 piscine, 300 de căsuţe, discoteci şi terenuri de sport. "L-am moştenit de pe vremea lui Ceauşescu, iar noi n-am făcut decât să îl dezvoltăm", zice directorul interimar Eliţa Ioja.

Învăţământ
Universităţile Vasile Goldiş şi Aurel Vlaicu din Arad sunt private şi au cunoscut o dezvoltare continuă fiind caracterizate prin dinamism şi adaptarea la piaţa muncii.
Transport
Amenajat în 1935, primul aeroport internaţional din această parte a ţării (foto) deserveşte cel de al doilea terminal Cargo din ţară după Otopeni, asigurând aprovizionarea zonei libere situată în imediata apropiere. "Vrem să lungim pista cu încă 200 de metri pentru a putea ateriza şi avioane de tonaj mai mare", zice directorul aeroportului, Gheorghe Pele.

ORADEA

Distracţie
Ştrandul Municipal din Oradea a fost lăsat în paragină ani de zile,  Primăria începând să investească aici abia din 2001, fără să fie renovat nici acum în întregime.
Învăţământ
Considerată în urmă cu câţiva ani una dintre cele mai dinamice instituţii de învăţământ superior din ţară, Universitatea Oradea a ajuns în 2004 într-un impas financiar. Anul acesta, conducerea a fost nevoită să limiteze drastic cheltuielile, operând scăderi de salarii şi reduceri de personal.
Transport
Chiar dacă nu are statut "internaţional", aeroportul din Oradea (foto) deserveşte zilnic 11 curse spre Italia şi Germania. "Diferenţa faţă de Arad e doar că noi nu avem permanent vameşi şi grăniceri la aeroport şi trebuie să-i aducem în fiecare zi cu maşina", zice directorul Gheorghe Pasc.

Cifrele vorbesc

Chiar dacă în competiţia dintre oraşe Aradul are şanse reale să iasă învingător, când se face o comparaţie între judeţe situaţia se schimbă. Specialiştii apreciază că un impact major îl are trustul fraţilor Micula care transformă, prin comparaţie, Bihorul într-un judeţ mai "bogat". Astfel, la nivelul anului 2002, în Arad s-au făcut investiţii de 5.936 miliarde lei, iar în Bihor de 9.624 miliarde lei. Bihorenii stau bine şi la cifra de afaceri în turism care s-a ridicat la 776 miliarde lei spre deosebire de 559 miliarde în Arad. În agricultură, suprafaţa cultivată în judeţul vecin a fost de doar 316.454 hectare pe când în Bihor abia dacă a ajuns la  291.902 hectare. Asta la o populaţie de 461.791 de arădeni faţă de 600.246 bihoreni.

"Parlamentarii noştri au dat dovadă de lipsă de combativitate. Când a fost să ne ajute ne-au întors spatele"

Mihai Sturza, fost primar al Oradiei, despre guvernarea 1996-2000

"E foarte greu de cuantificat impactul pe care îl are o administraţie în îmbunătăţirea vieţii economice locale şi atragerea de investiţii. Mulţi spun că Clujul a pierdut pentru că era acolo Funar care speria investitorii. Dar cine poate aprecia dacă e adevărat sau nu?"

Petru Filip, actualul primar al Oradiei