O blondă cu picioare lungi şi ochi albaştri îşi înfige ghearele în pletele unei brunete de pe ringul de dans. Bruneta rabdă. Forţele de ordine intervin imediat şi le evacuează din local. Dar bătaia continuă nestingherită în stradă...
Nu este o scenă desprinsă din mahalalele româneşti, ci realitatea de pe străzile uneia dintre cele mai dezvoltate ţări europene: Suedia.

Nu există şomeri, nici inflaţie, drumurile sunt impecabile... Cam asta înseamnă Occidentul pentru români. La perfecţiune te duce gândul şi când e vorba de scandinavi. Ceea ce puţini ştiu, însă, este că peste 10% din populaţia Suediei e alcoolică. Deşi statul deţine monopolul în vânzarea de alcool, practicând preţuri prohibitive, suedezii tot îşi fac rost de băutură, mergând până acolo încât s-o aducă din ţările vecine...
Alcoolismul este o problemă cu care Suedia se confruntă de ani buni. Şochează însă faptul că presa nu vorbeşte despre asta. "Câinele de pază al democraţiei" suedeze nu se dovedeşte decât un servant docil, lucru cu care gazetarii sunt învăţaţi încă de pe băncile şcolii.

La 22 de ani, orădeanca Georgeta Gavriş, studentă la Jurnalistică, a obţinut o bursă de studiu la Universitatea Jonkoping, Suedia. A plecat convinsă că va găsi o ţară cu oameni sobri, reci şi necomunicativi, dar civilizaţi şi democraţi. Şi-a schimbat fundamental părerea, când a aflat ce înseamnă cenzura chiar pe pielea ei.
"În cadrul unui curs practic, trebuia să pregătim nişte emisiuni radio după modelul posturilor publice din Suedia", povesteşte Geta. "Împreună cu doi colegi, o italiancă şi un spaniol, am realizat un material despre problema alcoolului, şocaţi fiind de cât de mult beau suedezii. Profesoara ne-a spus sec: <Aşa ceva nu se poate difuza. În Suedia nu se discută despre problema alcoolului la posturile publice!>".
Aşa a şi rămas: materialul nu a fost difuzat. Toţi studenţii străini, nu doar cei trei, ci şi colegii lor, au fost revoltaţi. "Nu credeam că aşa ceva e posibil într-o ţară atât de evoluată", spune viitoarea ziaristă. "La urma urmei e vorba de cenzură. Nici nu vă daţi seama cum se transformă suedezii, altfel tăcuţi şi liniştiţi, când sunt beţi. Parcă sunt alţi oameni. Circulă şi o glumă în Suedia: când un străin îţi zâmbeşte pe stradă sau e beat, sau e nebun, sau e american".

Zilele de miercuri, vineri şi sâmbătă înseamnă, pentru orice suedez, beţie. Localurile rămân deschise până la ora 2 noaptea. E un moment unic: străzile sunt invadate de oameni, iar ultimele autobuze sunt pline ochi cu beţivi. Femei şi bărbaţi de toate vârstele, care de abia se ţin pe picioare, toţi gălăgioşi, iar unii dintre ei şi violenţi...
Tinerilor, însă, li se pare firesc să adopte un astfel de comportament. Nu consideră că alcoolul reprezintă o problemă. "Avem aceste pre-party-uri al căror scop este să te faci mangă. Astfel, vei cheltui mult mai puţin în cluburi. Nu, Suedia nu are probleme mai mari cu băutura decât oricare altă ţară. Cred că ţine de teribilismul tinerilor", aşa i s-a justificat Getei Chris Schmidt, un student suedez din Jonkoping.

Mulţi suedezi îşi fac cumpărăturile "într-ale spirtoaselor" la vecinii lor danezi. Se întorc de acolo cu maşinile ticsite cu licori de tot felul. Nu sunt ocupate decât locurile din faţă ale autoturismului. În rest, numai sticle. Portbagajul mai nu atinge şoseaua, din cauza poverii. Doar o parte din aceste băuturi e destinată consumului, cealaltă ia calea pieţei negre din Suedia. La negru, preţurile sunt de până la trei ori mai mici decât cele din magazin, în funcţie de ţara de provenienţă a băuturii.
O altă soluţie pe care au găsit-o suedezii sunt excursiile cu feribotul la Helsinki. Însă nu în scop turistic! Băuturile alcoolice, ţigările, parfumurile şi alte asemenea articole sunt scutite de taxe pe "ferry". Aşadar, cele două zile, cât durează drumul, sunt o beţie continuă: turiştii se leagănă pe punte dintr-o parte în alta şi, sprijinindu-se reciproc, caută doar un alt bar sau un alt magazin duty-free, de unde şi-ar putea cumpăra încă o sticlă.

În întreaga Suedie sunt o mulţime de centre de dezintoxicare. Cele mai multe programe pentru tratamentul alcoolicilor sunt finanţate din taxele provenite din comercializarea băuturilor în System Bolaget, singurul lanţ de magazine de unde se poate cumpăra alcool.
Directorul Centrului de dezintoxicare Ria Center, Hans Engstrom, se numără printre puţinii care au acceptat să vorbească cu studenţii străini, fără reţineri, despre alcoolism: "Suedia are probleme mai mari decât ne dăm seama. Mai mult de 10% dintre studenţi au probleme cu alcoolul. System Bolaget nu e atât de eficient, pentru că poţi cumpăra băuturi alcoolice de aproape oriunde, la negru". Engstrom găseşte cauze interesante acestui viciu: "Această problemă există încă de pe vremea vikingilor. Lumina prea multă (vara noaptea durează doar câteva ore) sau, dimpotrivă, noaptea prea lungă din cursul iernii, precum şi temperaturile foarte scăzute, te dau peste cap".
Cert e că, daţi peste cap, vicioşi şi zgomotoşi, suedezii îşi văd de drumul lor. Şi, chiar de merg mai împleticit, direcţia e bună. Doar Marea Britanie şi Norvegia mai intră, azi, în discuţie când e vorba de cele mai dezvoltate ţări europene. Prin urmare, dacă românii beau de necaz, măcar suedezii o fac de fericire...

Statul suedez îşi exercită monopolul asupra băuturilor alcoolice printr-un lanţ de magazine denumit System Bolaget. Acesta e singurul loc de unde se pot cumpăra băuturi alcoolice. În supermarketuri suedezii nu pot achiziţiona decât bere sau cidru cu cel mult 3,5 % alcool. Pentru a cumpăra alcool sau pentru a intra într-un local unde se consumă băuturi alcoolice, cumpărătorul trebuie să aibă neapărat 20 de ani împliniţi, iar actele de identitate sunt cerute peste tot.
Preţurile din System Bolaget sunt exorbitante. Spre exemplu, un vin românesc mediu (acolo printre cele mai ieftine) costă în jur de 6 euro, dar o sticlă de vodcă depăşeşte 30 de euro. Uniunea Europeană face presiuni asupra Suediei să se alinieze cu preţurile la nivelul celorlalte ţări ale Uniunii, considerând că regatul scandinav câştigă prea mult din taxele pe alcool.