Nici nu v-ar putea trece prin minte ce de arome umplu casa când se despică crusta unei gâşte coapte-n... lut. Sau cât de vie pare, în farfurie, o broscuţă din castravete cu ochii din icre roşii... Pare un ospăţ împărătesc? Nicidecum. E vorba de delicatese bihorene...

Radu Anton Roman, boierul de viţă al bucătăriei româneşti, are un consilier de bază la Oradea. După ce a primit de la Gheorghe Victor Lazăr mulţime de reţete pentru emisiunea sa, vedeta PRO TV a fost nevoită să-i recunoască orădeanului calităţile în ale bucătăriei.

Chiar dacă nu e vedetă de televiziune, Lazăr e cunoscut printre amatorii de rafinamente culinare din urbe. Ştie peste 10.000 de reţete, e as în ornarea bucatelor şi a fost ghidul seriei de emisiuni "Bucătăria lui Radu" realizate în Bihor.

Ghiţă, cum îi spun prietenii, este economist de profesie. N-ai crede că în spatele unui "om al cifrelor" se poate ascunde un colecţionar de mii de reţete culinare, multe dintre ele inedite. Şi, totuşi, până la 69 de ani, când s-a pensionat, a colindat judeţul în lung şi-n lat pentru a aduna asemenea "suveniruri". "De peste 30 de ani mă ocup cu asta. Cele mai multe le am de la ţărăncile din satele bihorene, dar o parte sunt reţete publicate în reviste din străinătate". Astăzi, nea' Ghiţă e cunoscut în "breaslă" drept unul dintre cei mai fantezişti "decoratori" ai meselor îmbelşugate. Este de părere că reţetele nu sunt bătute-n cuie, ci, dimpotrivă, îmbunătăţindu-le, iau naştere altele noi. "Un adevărat festin nu se face din cărţi. Trebuie să studiezi, să cunoşti cât mai multe despre arta culinară. Şi apoi, cu cât te foloseşti mai mult de imaginaţie, cu atât mâncarea va arăta mai originală, cu un gust aparte".

Cu toate că Radu Anton Roman l-a descris ca fiind un "veritabil gastronom", când vine vorba de gătit, orădeanul se dă la o parte: "De asta se ocupă bucătarii. Mie îmi place să ornez mâncarea, pentru că nu doar mirosul, ci şi imaginea te îmbie să guşti". O mâncare, susţine Ghiţă, poate să aprindă apetitul şi dacă nu e foarte scumpă. "Chiar şi pâinea cu unt se poate înfrumuseţa! Îmi amintesc că într-o dimineaţă, când fetele mele erau copii, le-am pregătit pâine cu unt şi au cam strâmbat din nas. Ei, când pe unt am pus şi ardei în diferite forme, de inimioară, brăduleţ, mâncau fetele mele de numa'", îşi aminteşte râzând.

Ghiţă şi-a început cariera de "designer culinar" din nevoie. "În copilărie, mâncam ce aveam pe acasă. Slană cu pâine şi ceapă, orice. Ei bine, ca să nu mă plictisesc, de fiecare dată adăugam ceva nou, ceva special, care să-i dea culoare şi gust". În tinereţe, la ieşirile cu prietenii la iarbă verde, mereu improviza câte-o gustare care să fie un pic altfel. Apoi, până la sfârşitul lui 2004, lucrând la serviciul de protocol al Universităţii Oradea, trebuia să adapteze meniul în funcţie de oaspeţi. "Nici nu se punea problema ca la două manifestări să servim acelaşi tip de mâncare". De fiecare dată trebuia să îmbunătăţească, să scornească ceva inedit. Şi gustos, bineînţeles. Aşa a ajuns să-şi scrie propriile reţete.

Gastronom "din pasiune", Ghiţă urmăreşte tot ce "mişcă" în domeniul lui: emisiuni, reviste, cărţi... Dintre toate, însă, "Bucătăria lui Radu" este emisiunea lui preferată. A trimis o groază de reţete şi a fost premiat cu un cuptor cu microunde şi cu o carte de bucate scrisă de Radu Anton Roman. "Nu mai ştiu câte reţete i-am trimis, dar sunt multe. Chiar vorbim la telefon în mod frecvent şi mă felicită mereu când îi povestesc de noile mele reţete", spune Ghiţă. Se mândreşte că Radu l-a ales tocmai pe el "omul de încredere" din Bihor. Când au avut loc filmările pentru seria de emisiuni ce prezenta preparatele specifice Bihorului, Ghiţă a fost ghidul echipei de filmare. Aproape două săptămâni, i-a îndrumat pe bucureştenii aflaţi în căutarea tradiţiilor gastronomice locale.

Când vorbeşte despre pasiunea lui, pare vrăjit. Nimeni şi nimic nu i-ar putea răpi această fericire. Acum îşi concentrează toate eforturile pentru o carte de salate, pe care o va lansa în acest an. Ca să nu muriţi de poftă până atunci, ziarul nostru s-a gândit să vă propună o nouă rubrică. În "Bucătăria BIHOREANULUI", vor vedea lumina tiparului, săptămânaă de săptămână, reţete din colecţia lui Ghiţă, bucate adecvate anotimpurilor, sărbătorilor religioase, tradiţiilor şi, mai ales, gusturilor bihorene. Nu vă rămâne decât să le daţi formă şi gust.

"Gheorghe este un corespondent fidel al emisiunii, un adevărat cunoscător al bucătăriei româneşti, un gastronom în toată puterea cuvântului. A trimis mai multe reţete, chiar de la începutul concursului. De aceea ne-am hotărât ca el să îndrume echipa noastră de filmare prin Bihor. A fost gazda ideală pe tot parcursul filmărilor şi vom colabora în continuare"

Radu Anton Roman (foto)

În urmă cu doi ani, Gheorghe Lazăr a scris un "Ghid gastronomic pentru unităţile de agroturism din mediul rural". Volumul, care are nu mai puţin de 630 de pagini, a luat Premiul Special pentru Unicitate la Salonul Internaţional de Carte din Oradea, în martie 2002. "La doar câteva zile de la lansare, nu mai găseai nici una. Chiar şi nevastă-mea era să rămână fără", spune Gheorghe zâmbind. Acum pregăteşte "Salate cu sosuri reci pentru asezonarea lor". Cartea va cuprinde 250 de reţete, cu ilustraţii color, majoritatea fiind deja scrise. Singura problemă e cea financiară, banii strânşi dintr-o "leafă" de pensionar nefiind suficienţi pentru acoperirea costurilor de tipărire. Gheorghe e optimist, însă, şi crede că se vor găsi sponsori care să finanţeze apariţia cărţii.

Timpul de pregătire este de 45 de minute, iar cel de preparare de 30 de minute. Pentru 5 porţii, ingredientele de care aveţi nevoie sunt: 1 kg file de somn, 80 g usturoi, 800 g frunze de spanac proaspăt sau congelat, 60 g margarină, 100 ml ulei, 250 g smântână, 200 g morcov, 200 g rădăcină de pătrunjel, 25 g făină, 50 g lămâie, 20 g sare, 2 g piper măcinat.

Fileul de peşte, fără piele şi oase, se taie în 10 felii şi se lasă să stea în sare timp de 30 de minute. Spanacul, cu codiţele tăiate, se spală în multă apă rece, se scurge, apoi se opăreşte cu apă clocotită în care s-a pus puţin bicarbonat de sodiu. Imediat după aceasta, se scurge cât mai bine. Zarzavaturile se taie în fâşii înguste, se fierb 10 minute în apă cu sare şi până la servire se ţin la cald. Feliile de peşte se tăvălesc prin făină şi se prăjesc pe ambele părţi în ulei înfierbântat, până se rumenesc frumos. În margarina fierbinte se căleşte spanacul şi se condimentează cu sare şi piper măcinat, apoi se dă gust cu usturoiul zdrobit. Se toarnă peste spanac smântână şi se fierbe în continuare încă 15 minute. Apoi se adaugă zarzavatul pregătit. În grăsimea în care s-a păjit peştele se căleşte usturoiul rămas. Împreună cu spanacul călit, acesta va stropi feliile de somn aranjate pe un platou oval. Deasupra peştilor prăjiţi se pun, apoi, şi feliile de lămâie. Poftă bună!