Perversiunile financiare la care fostul rector Teodor Maghiar şi-a supus "ctitoria" se întorc împotriva sa şi a prinţului-moştenitor, Doru Maghiar. Procurorii DNA Bucureşti, mai puţin expuşi tentaţiilor cu care capii Universităţii orădene au ştiut să-şi copleşească prietenii, iar pe adversari să-i transforme în aliaţi, au început urmărirea penală împotriva celor doi şefi ai clanului, acuzaţi de săvârşirea unui jaf de proporţii.

BIHOREANUL, prima publicaţie şi totodată cea mai consecventă în dezvăluirea abuzurilor din Universitate, prezintă sinteza faptelor imputate lui Teodor şi Doru Maghiar, dar şi cauzele care au permis perpetuarea lor atâta vreme.

Din "dragoste"

Marţea trecută, ştirea că procurorii DNA Bucureşti i-au "scos la tablă" pe fostul şi pe actualul rector a căzut ca o surpriză pentru cei care credeau în eterna lor impunitate. Scepticismul era îndreptăţit de reacţia bleagă a Comisiei de control pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) a trimis-o la Oradea astă-toamnă, după sesizarea făcută de şefa Comisiei de Învăţământ din Camera Deputaţilor, Lia Olguţa Vasilescu, la îndemnul deputatului Mircea Ifrim (foto). Însetat de răzbunare, decanul mazilit de la Facultatea de Medicină dezvăluia că la Oradea s-a practicat sistematic umflarea cifrei de şcolarizare, în scopul obţinerii de la bugetul de stat a unor fonduri mai mari decât cele cuvenite, dar şi eliberarea de diplome false pentru cetăţenii străini posesori de valută.

Încheiat în decembrie 2006, raportul comisiei ignora total problema falsificării numărului de studenţi, iar pentru diplomele măsluite îl chestiona pe Ifrim: "Se pune întrebarea de ce aspectele au fost sesizate în 2006, având în vedere că diplomele au fost eliberate în iulie 2003? Aşteptăm un răspuns urgent de la dl Ifrim. Noi îl suspectăm de pasivitate, lipsă de implicare şi nerealizarea sarcinilor de serviciu". Singura "sancţiune" dată conducerii Universităţii a fost obligaţia de a întocmi un "grafic de remediere a disfuncţionalităţilor constatate". Adică apă de ploaie...

Acuzaţii capitale

Când puţini mai credeau în tragerea la răspundere a clanului Maghiar, cunoscut prin relaţiile sale transpartinice care l-au ferit mulţi ani de orice bătaie de cap, procurorii anticorupţie au anunţat bomba. I-au pus sub urmărire penală pe cei doi rectori de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals intelectual, infracţiuni soldate cu un prejudiciu de nu mai puţin de 900 miliarde de lei vechi!

Concret, anchetatorii au stabilit că "în 2000-2004, Teodor Maghiar a trimis la MEC, în mod repetat, situaţii statistice conţinând date nereale privind numărul de studenţi şi al altor persoane admise la studii pe locuri fără taxă (masteranzi şi doctoranzi - n.n.). Astfel, i-a indus în eroare pe funcţionarii MEC care au aprobat Universităţii Oradea fonduri mai mari decât cele cuvenite. Prejudiciul adus bugetului se ridică la 784 miliarde lei, reprezentând diferenţa dintre sumele care i s-ar fi cuvenit Universităţii şi sumele efectiv alocate de la buget". Pe lângă această sumă, spun procurorii, cu aproape 118 miliarde a păgubit statul în noiembrie 2004, prin acelaşi procedeu, şi actualul rector Doru Maghiar.

Celălalt capăt de acuzare arată că Teodor Maghiar, în calitate de rector, şi Doru Maghiar, ca prodecan la Medicină, au semnat pentru 26 de cetăţeni italieni diplome de "studii aprofundate" în discipline ca "naturopatia", "chiropraxia", "osteopatia", "posturologia", "ergoterapia", inexistente în nomenclatorul specializărilor medicale din ţară.

Secrete nesecrete

Prima acuzaţie a procurorilor anticorupţie se bazează pe fapte despre care instituţiile statului ştiau încă de mult şi care fuseseră dezvăluite public, în detaliu, de ziarul nostru.

În primăvara anului 2005, BIHOREANUL (facsimil) devenea prima publicaţie care relata descoperirile procurorilor financiari ai Curţii de Conturi despre ilegalitatea cheltuirii banilor publici la Universitate. Cele 5.000 de pagini ale documentului relevau că pentru anul universitar 2003/2004, Maghiar raportase 21.455 de studenţi la forma fără taxă. Fiindcă numărul bătea la ochi, apropiindu-se de cel al centrelor universitare mari, experţii financiari au făcut verificări şi au constatat că "numărul studenţilor din situaţiile primite şi numărul trimis la MEC nu corespund cu numărul de studenţi fizici". Diferenţele erau uriaşe: dacă la 1 ianuarie 2003 Universitatea pretindea că are 20.599 studenţi, Curtea a găsit abia 7.783, iar dacă la 1 octombrie 2003 Universitatea se lăuda cu 20.820 studenţi, numărătoarea Curţii a dibuit doar 7.705.

Concluzia? Numărul studenţilor şcolarizaţi pe banii statului fusese pur şi simplu triplat. Astfel, numai în acel an, "Sorbonica" obţinea circa 300 miliarde de lei în plus faţă de suma la care era îndreptăţită! BIHOREANUL avea să primească o confirmare a falsului chiar de la noul rector. În ianuarie 2005, fără să vrea şi fără să-şi dea seama, Doru Maghiar contrazicea raportările tatălui său, indicând în propunerea de austeritate bugetară adresată Biroului Senatului doar 8.711 studenţi fără taxă.

Un ban pentru clan

BIHOREANUL arăta că, din fondurile suplimentare, Maghiar acordase tot felul de favoruri propriei clientele. Astfel, a aprobat salarii pentru profesori pensionaţi (Ivante Gurzău, Marius Motoc, Cornel Căpuşan, Vasile Fanache etc.), lefuri peste nivelul legal (fostului viceprimar al Oradiei Gheorghe Tăutu, propriului cuscru, Octavian Abrudan, fost director al PECO etc.), cheltuieli de deplasare abuzive etc.

Pe scurt, Maghiar a plătit, ca din buzunarul lui, cât şi cum a vrut pe oricine i-a fost de folos. La fel ca în anii '90, când îi angaja ca profesori sau îi făcea doctori honoris causa pe protectorii săi politici, începând cu pesediştii Traian Chebeleu (fost şef al Administraţiei Prezidenţiale sub Ion Iliescu), Virgil Măgureanu (fost şef al SRI), Liviu Maior şi Alexandru Athanasiu (foşti miniştri ai Educaţiei), Ioan Mircea Paşcu (fost ministru al Apărării) ş.a.m.d.

Asemenea practici au dus, evident, cu timpul la extinderea necontrolată a personalului Universităţii. Apoi, când "conducta cu bani" s-a închis, instituţiei i-a fost imposibil să mai achite chiar şi drepturile salariale ale cadrelor didactice de rând, astfel încât a recurs inclusiv la concedierea în masă a unor angajaţi (precum cei de la Geotermalism).

Uzina de patalamale

Anul trecut, BIHOREANUL a prezentat şi scandalul diplomelor false eliberate în 2003 pe numele unor italieni. Afacerea fusese sesizată de Ambasada Italiei încă de acum 4 ani, dar MEC nu a făcut decât să consemneze, ca la dictare, declaraţiile lui Teodor Maghiar. Fostul rector pretindea că nu a dat nicio diplomă, ci doar a echivalat studiile pe care italienii le-ar fi urmat la European Institute of Technology din San Marino, cu care Universitatea Oradea avea un acord de colaborare.

"O comisie formată din cadre didactice din Oradea a organizat în Italia cursuri şi examene", se apăra Traian Maghiar. Ceea ce nu reuşea el să explice e faptul că a făcut "echivalările" pentru o instituţie neacreditată şi, ca atare, nerecunoscută în ţările UE. De asemenea, rectorul a ocolit un alt aspect esenţial, şi anume că specializările atestate nu există în învăţământul medical românesc.

Organe flasce

Important de observat e că, deşi, cum se vede, erau serviţi pe tavă cu informaţii şi trimiteri la actele ce dovedesc abuzurile, în toţi aceşti ani niciun procuror orădean nu a catadicsit să se autosesizeze cu privire la jaful de la Universitate.

"Nu puteam să mă autosesizez din presă", se scuză şeful DNA Oradea, Ioan Moldovan (foto). Acesta recunoaşte că n-a luat în seamă nicio dezvăluire din presă ca punct de plecare pentru o anchetă oficială. "Una este o informaţie de presă, şi alta o probă care să poată fi folosită în instanţă", e teoria lui Moldovan. Când BIHOREANUL i-a amintit că articolele s-au întemeiat pe documente cât se poate de oficiale, Moldovan a găsit un alt subterfugiu, pretinzând că ar fi cerut Curţii de Conturi rapoartele de control, dar nu le-a primit. Ce-i drept, zice el, "le-am cerut verbal"... Acum, procurorul-şef nici nu-şi ascunde satisfacţia că ancheta e făcută de structura centrală a DNA: "Cei de la Bucureşti au mai multă prestanţă şi primesc mai uşor informaţii". O afirmaţie ce nu face deloc cinste procurorilor anticorupţie din Oradea, care se pretind între cei mai buni profesionişti din ţară. În acelaşi timp, afirmaţia trădează, dacă nu frica de clanul Maghiar, atunci cel puţin o comoditate de netolerat.

Doctori în moşmondeală

Nici ceilalţi procurori n-au fost însă mai breji decât specialiştii DNA. Magistraţii de la Parchetul Bihor şi cei de la Parchetul Curţii de Apel s-au ţinut, pur şi simplu, deoparte de orice posibilă implicare, ghidându-se după regula de aur "n-am auzit, n-am văzut, nu spun nimic". O atitudine perfect explicabilă, ţinând cont că unii "prestează" ca profesori la Facultatea de Drept, ca Valentin Mirişan sau Dorel Moţiu.

La Parchetul Oradea, situaţia e încă şi mai jenantă. Sesizată de experţii Curţii de Conturi, conducerea acestui Parchet l-a însărcinat cu instrumentarea unui dosar ce-l viza pe Maghiar pe procurorul Ovidiu Naghi (foto), care n-a făcut însă decât să arunce castana fierbinte spre poliţişti, sub pretextul unei "verificări suplimentare". Acum, când ancheta a fost preluată de DNA Bucureşti, Naghi respiră uşurat...

Indiferenţă pe bani

Non-combatul a caracterizat instituţiile locale şi în privinţa investigării averilor clanului, ferite de ochii publicului. Teodor Maghiar şi-a declarat averea abia în 2004. Dacă ar fi să i se dea crezare, el deţine doar 4 hectare de teren agricol moştenite în Husasău de Criş, o casă pe strada Delavrancea, un Mercedes din 2000 şi un cont bancar de numai 42 milioane de lei vechi. Fostul rector a "uitat" însă să-şi declare conacul (foto) de peste 10 miliarde descoperit de BIHOREANUL pe strada Livezilor, compus dintr-o vilă uriaşă, înconjurată de 2 hectare de vie şi pomi fructiferi, o fermă pentru animale şi anexe pentru servitori. Voită sau nu, omisiunea are o denumire penală - fals în declaraţii - dar asta nu i-a impresionat pe magistraţi. Aceştia au rămas nepăsători şi după ce BIHOREANUL a dezvăluit averea actualului rector, Doru Maghiar, proprietar a 60 hectare de teren şi acţionar la 10 firme, majoritatea spoliind patrimoniul Universităţii.

Suspendaţi-l voi!

La fel ca magistraţii orădeni, ministrul Educaţiei Mihail Hărdău (foto) refuză să supere în vreun fel clanul Maghiar. Conform Legii Învăţământului, ministrul "îl poate suspenda din funcţie, din motive justificate, pe rectorul orcărei instituţii de învăţământ superior acreditate, de stat sau particulare", urmând ca menţinerea sau revocarea rectorului să fie decisă de Senatul Universităţii "în cel mult 30 de zile de la data comunicării ordinului de suspendare". În ciuda imensului prejudiciu anunţat de DNA (25 milioane de euro), Hărdău s-a spălat pe mâini şi a pasat răspunderea suspendării în seama Senatului Universităţii.

Potrivit secretarului ştiinţific al instituţiei, Mircea Pop, forul de conducere va fi chemat să se pronunţe în chestiune săptămâna aceasta, fără a preciza dacă membrilor săi urmează să li se ceară un vot de încredere, sau vor fi puşi doar să se "solidarizeze", prin simpla ridicare de mâini, cu rectorul Doru Maghiar. Dacă însă vor insista pentru prima variantă, universitarii au, practic, şansa unor alegeri anticipate, în cadrul cărora se pot pronunţa cu adevărat: continuă în epoca Maghiar sau aleg un nou început?

"Sper că procurorii o să-i trimită pe cei doi Maghiari acolo unde le este locul. La conducerea unei Universităţi în niciun caz nu au ce căuta"

Lia Olguţa Vasilescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ a Camerei Deputaţilor

Reţeta “Unchiului”

Supranumit "Unchiul", Teodor Maghiar a condus Universitatea ca pe moşia personală, fără a face public vreodată câţi bani primeşte instituţia de la bugetul MEC, ce venituri proprii realizează, care sunt investiţiile derulate, cine execută lucrările şi pe ce sume, de unde şi la ce preţuri se fac achiziţiile de materiale şi echipamente. De altfel, instituţia nu are nici măcar un program anual de achiziţii, deşi acesta este obligatoriu prin lege.

El însuşi fost senator PSD, ctitorul Universităţii şi-a creat  o vastă încrengătură de relaţii cu mai-marii politici, indiferent de culoare, care l-au ajutat să obţină fonduri publice uriaşe. Din aceşti bani, Maghiar a întors o parte, făcându-i profesori asociaţi sau doctori honoris causa. Concomitent, a împărţit lucrări pentru firmele oamenilor de casă şi i-a făcut universitari pe toţi cei de care a depins: primari, prefecţi, directori, judecători, procurori, poliţişti, finanţişti...

Toţi pentru doi

Pentru a-i afla poziţia faţă de acuzele ce-i sunt aduse, BIHOREANUL l-a căutat pe Doru Maghiar la Universitate, dar degeaba. Angajaţii spun că, de când a fost chemat la DNA, rectorul n-a mai dat pe la serviciu decât în vizite-fulger, probabil pentru a evita orice discuţii pe această temă. Dealtfel, întreaga Universitate este mai pustie ca oricând, până şi persoane de încredere ale clanului Maghiar, precum contabila-şefă Felicia Erdei şi directorul administrativ Aurel Pleş, preferând să stea "la cutie".

Doru Maghiar a refuzat orice comentariu şi atunci când reporterii BIHOREANULUI l-au contactat telefonic. În locul lui a vorbit, însă, Adrian Maghiar, prodecanul Facultăţii de Medicină, care a declarat că "raportările privind numărul studenţilor s-au făcut împreună cu decanii". Pe această insinuare se va baza, probabil, întreaga apărare a fratelui şi a tatălui său, porniţi să arunce răspunderea asupra decanilor.

Atâta doar că aceştia nu par deloc dispuşi să împartă povara. "Cred că-i o glumă", a ripostat Cornel Durgheu (foto), decanul Facultăţii de Arte. "Cum să umfle decanii cifrele, când până în 2004 facultăţile nici nu aveau buget separat, iar banii erau gestionaţi de Rectorat?". Floare Chipea, decan la Ştiinţe Socio-Umane, spune şi ea că "de la nivelul facultăţilor cifrele au plecat corecte întotdeauna".

Sub acoperirea anonimatului, unul dintre decanii chestionaţi de BIHOREANUL a recunoscut, totuşi, că nu toţi şefii de facultăţi sunt uşi de biserică: "În urmă cu mai mulţi ani, când rector era Teodor Maghiar, mi s-a cerut să scriu un număr mai mare de studenţi decât cel real. Eu am refuzat, dar pentru alţii nu bag mâna în foc"...

Inventar de abuzuri

De-a lungul anilor, BIHOREANUL a dezvăluit şi alte ilegalităţi ale conducerii Universităţii orădene, toate ignorate de organele de anchetă.

l În 2005, publicaţia noastră arăta că experţii Curţii de Conturi descoperiseră că la Cantina instituţiei s-au achiziţionat de 3 miliarde de lei alimente de lux ce nu au ajuns pe masa studenţilor, iar pentru acoperirea găurii aproape 2 miliarde au fost deturnate din fondurile alocate de MEC pentru programele de cercetare ştiinţifică. Ulterior, BIHOREANUL a aflat că pe banii Universităţii era aprovizionat, de fapt, restaurantul En Vogue, proprietatea familiei Maghiar.

l Sub Teodor Maghiar, Universitatea nu a făcut nicio licitaţie pentru achiziţia de bunuri, servicii şi lucrări, iar licitaţiile făcute sub conducerea lui Doru Maghiar au avut aproape invariabil drept câştigătoare firma CIAC, aparţinând lui Ioan Mintaş (foto), prodecan al Facultăţii de Mediu, coleg de PSD şi asociat al familiei Maghiar într-o altă firmă. Mai multe vile de universitari au fost ridicate de firma respectivă.

l Anul trecut, BIHOREANUL a descoperit că Doru Maghiar a transformat baza didactică a Facultăţii de Mediu de la Sântimbreu în teren de vânătoare pentru gaşca sa de prieteni, iar din baza de la Sânmartin a aceleiaşi facultăţi a făcut garaj pentru TIR-urile propriei firme de transport internaţional.

l Atât fostul cât şi actualul rector au mărit fără rost organigrama instituţiei. Teodor Maghiar a angajat, abuziv, la Centrul de Geotermalism absolvenţi ai facultăţilor de Muzică, Filozofie, Asistenţă Socială, Drept, Litere, iar Doru Maghiar a adus Facultatea de Medicină la 450 de cadre didactice (un cadru la 3 studenţi), în timp ce facultatea din Târgu-Mureş, mult mai renumită, are abia 284.