Aţi văzut spotul TV în care un bunic rrom îşi taie cutia acordeonului ca să îi facă nepoţelului său ghiozdan pentru şcoală? Ei bine, l-a tăiat degeaba!

Ţiganii nu intră la facultate! Deşi statul a pus la dispoziţia tinerilor rromi 20 de locuri gratuite la Universitatea din Oradea, doar un sfert sunt ocupate de cei cărora le erau destinate. Cea mai mare parte a studenţilor la "fără taxă" sunt rromi după... străbunici.

"Acces la educaţie"

Statul pune în fiecare an la dispoziţia tinerilor rromi locuri fără taxă în universităţile de stat, ca să poată face o facultate. Anul acesta, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a rezervat, la nivel naţional, 399 de asemenea locuri fără taxă, din care 20 la Universitatea Oradea. Conform Ordinului 3.999/2004, singurele condiţii impuse candidaţilor pentru intrarea la facultate constau în prezentarea unei recomandări din partea unei organizaţii neguvernamentale de protecţie a rromilor, din care să rezulte că sunt ţigani, şi obţinerea unei note de minim 5 la examenul de admitere. Măsura îşi atinge scopul doar în teorie. Practic, căldărarii, rotarii şi fântânarii nu vor ajunge niciodată ingineri laminori, mecanici sau minieri, fiindcă facilităţile oferite tinerilor rromi care doresc să urmeze o facultate nu ajung la ţiganii cu pălării largi şi rochii înflorate.

Totul pentru diplomă

BIHOREANUL a descoperit că majoritatea studenţilor care ocupă cele 20 de locuri "fără taxă" acordate rromilor la Universitatea Oradea sunt albi ca laptele, n-au fost niciodată într-o căruţă cu coviltir şi nu ştiu o boabă ţigăneşte. Sunt însă rromi cu acte în regulă!  Aflând că statul pune la dispoziţia ţiganilor locuri fără taxă în învăţământul superior, tinerii descurcăreţi şi-au dezgropat strămoşi ţigani de la a treia generaţie şi, cu ajutorul preşedintelui Partidei Rromilor Social-Democrate Bihor, Iosif Rezmuveş, s-au înscris la admitere. Cum pentru rromi a fost suficient să ia minim nota 5, astăzi sunt toţi studenţi.

Rromii după bunici

Lidia Hălmăgean e studentă a Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane. Tânăra nu are nimic din trăsăturile etniei rrome. "Sunt şatenă, am ochi verzi, un metru şaptezeci şi doi. Altceva nu mai zic!", spune tânăra. Ştie şi de ce. Singurul lucru pe care îl poate invoca pe seama apartenenţei la etnia de pe urma căreia a intrat la facultate este faptul că "străbunicul şi bunica au fost de etnie rromă".
Cristian Fritea este mai sincer. "Am aflat de la televizor că tinerii rromi pot beneficia de facilitatea asta şi, cum bunicul din partea tatălui meu a fost ţigan, aş fi fost prost dacă o ratam", zice Cristi. Până acum, tânărul nu s-a declarat niciodată rrom, nici la recensământ, nici când şi-a făcut buletin, şi nici nu ştie limba.

Noi nu!

Ciudat, în majoritatea cazurilor, părinţii aşa-zişilor studenţi rromi nu s-au ţinut niciodată "rromi" şi nu fac parte din nici o asociaţie de acest gen. Mai mult, vecinii alături de care trăiesc de ani de zile n-au auzit niciodată că ar fi ţigani. "Noi nu ne-am declarat rromi, dar băiatul s-a înscris în Partida Rromilor pentru că bunicul-său a fost ţigan din Chişinău", recunoaşte Ştefan Iacobache, tatăl lui Alin Iacobache, student la Ştiinţe Economice.
Etelca Socolovschi (foto), mama Ramonei, studentă la Istorie-Geografie, recunoaşte că fata ei s-a înscris în Partida Rromilor după ce a aflat de facilităţi. "Bunica mea a fost rromă", zice femeia. Cu alte cuvinte, tânăra este ţigancă doar prin... străbunică. Etelca se plânge că îşi întreţine singură cele două fete şi mama bolnavă. "Altfel nu puteam s-o ţin în facultate".

Rromul-şef

Când aude de studenţii recomandaţi de el, Iosif Rezmuveş, preşedintele Partidei Rromilor, se enervează instantaneu. "Sunt rromi. Au legitimaţie la noi. Există şi rromi albi!", declară Rezmuveş. Şeful ţiganilor refuză să precizeze însă care sunt criteriile pe baza cărora şi-a "rromizat" simpatizanţii. E prea ocupat cu campania electorală. El, unul, nu candidează, dar vrea să îşi vadă prietenii de pe liste votaţi de ţiganii bihoreni. De data asta, ăia mulţi, săraci, adevăraţi...

Urmărit penal

Iosif Rezmuveş, preşedintele Partidei Rromilor din Bihor, este suspectat că nu a eliberat pe gratis studenţilor legitimaţiile de rromi. Lucrătorii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei cred că acesta ar fi pretins şi primit câte 70-100 de euro de la fiecare candidat. Adică, de 16 ori mai puţin faţă de cât ar fi costat, vreme de patru ani, studiile la un loc cu taxă! Cum nici unul din studenţi nu a recunoscut însă că l-ar fi mituit pe şeful rromilor, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor au închis dosarul în care era cercetat. Totuşi, verificările continuă într-un alt dosar privind legalitatea şi temeinicia adeverinţelor eliberate de Rezmuveş.

De neverificat

Practic, Iosif Rezmuveş poate face rrom pe cine doreşte. Prorectorul Universităţii Oradea, Cornel Antal, spune că nu are cum verifica dosarele "studenţilor rromi". "Am luat toate recomandările de bune. Nu avem cum dovedi nici că sunt adevărate, nici că sunt false", zice Antal. Prorectorul susţine că a şi informat Ministerul Educaţiei despre scandalul aşa-zişilor studenţi rromi din Universitatea Oradea. "Nu este normal ca recomandările să fie date de nişte organizaţii neguvernamentale când există instituţii de stat care se ocupă cu protecţia rromilor şi care ar putea verifica uşor toate datele", mai adaugă Cornel Antal.
Statisticile arată că în Bihor există 1.354 de copii rromi neşcolarizaţi. Trăind în mizerie, de pe azi pe mâine, şansa lor de a accede în învăţământul superior este, după cum se vede, minimă.