Veacuri la rând au existat oameni preocupaţi să desluşească legile naturii. Câţiva au şi reuşit. Puţini ştiu, dar unul dintre ei a fost un orădean. Şi încă nu unul oarecare.

BIHOREANUL vă prezintă povestea lui Karoly Jozsef Irenaeus, călugăr al Ordinului Premonstratens din Oradea, omul care, deşi a descoperit transmisia prin unde radio cu aproximativ doi ani înaintea celebrului fizician italian Marconi, a fost lipsit de gloria de-a fi considerat inventatorul telegrafului fără fir!

"Uitat" de istorie

Despre marile descoperiri ale lumii stau astăzi scrise mii de rânduri. Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor numele orădeanului Karoly Jozsef Iren (sau Irenaeus, cum s-a numit după ce a intrat în ordinul călugăresc) este anonim. "Greşeala lui a fost că nu şi-a făcut publică invenţia, deşi descoperise practic <telegraful fără fir> înaintea lui Marconi", povesteşte Pasztai Otto, preşedintele Asociaţiei Elevilor de Odinioară ai Liceului Premonstratens Oradea. "Astăzi nu mulţi ştiu cine a fost Irenaeus, pentru că nu există cărţi care să vorbească despre el, şi nici oameni care să povestească", spune el dezamăgit. Tocmai de aceea, Pasztai a scos o carte în care descrie viaţa savantului orădean.

Profesorul

Karoly Jozsef s-a născut la 6 martie 1854, în comuna Gonc (din nordul Ungariei, aproape de graniţa cu Slovacia) şi s-a remarcat încă de mic la învăţătură. Pasionat de fizică, petrecea ore în şir în bibliotecă şi a ajuns să înveţe în umbra unor profesori renumiţi la vremea respectivă. După ce a predat fizica prin mai multe şcoli din Ungaria, a urmat Teologia la Universitatea din Innsbruck (Austria), iar în august 1880 a ajuns profesor la Gimnaziul Premonstratens din Oradea. În 1881 s-a înscris la Universitatea "Ferenc Jozsef" din Cluj, la Facultatea de Ştiinţe, iar în iunie 1882 a fost hirotonisit preot. Făcea naveta Oradea-Cluj, iar 4 ani mai târziu şi-a luat doctoratul la Cluj, unde a şi predat, la Catedra de Radiaţii Aplicate. În Oradea, a fost profesor la Academia de Drept şi la Gimnaziul Premonstratens (actualul Colegiu Naţional "Mihai Eminescu"), unde a predat aritmetica şi fizica, dar şi religia, limba latină, maghiară, geografia, bazele şi istoria filozofiei, psihologia, contabilitate şi etica.

"Nici nu ştiam cine e Marconi"

Pasztai povesteşte că Irenaeus şi-a început cercetările încă din anul 1893, când, în curtea Gimnaziului de la Oradea, a reuşit să facă prima transmisie radio, la 20 de metri. "Pentru că era ambiţios, călugărul nu s-a lăsat şi a continuat experimentele. Aşa că, în primăvara lui 1895 a reuşit să transmită semnale sonore, în codul Morse, de la etajul doi al liceului, până la o distanţă de 10 kilometri", spune Pasztai.
Orădeanul relatează şi despre o mărturie a unui fost elev de-al lui Irenaeus, luată dintr-o carte a fizicianului maghiar, Heinrich Laszlo, publicată în 1985. "Noi, elevii, am fost martori oculari şi auditivi la transmisia semnalelor Morse, fără fir, din laboratorul de fizică al Colegiului, la mănăstirea Premonstratens din Sânmartin, aflată la 10 kilometri de oraş. Atunci nici nu auzisem, încă, de Marconi", scria poetul orădean Dutka Akos (foto), referindu-se la dascălul său, Irenaeus, într-una din cărţile sale.

Scrisoarea-document

Dovezi despre descoperirea călugărului orădean nu au rămas, însă, prea multe. Pasztai Otto (foto) spune că o parte din notiţele fizicianului au fost distruse. "Irenaeus avea un prieten, pe dr. Balyi Ferenc Karoly, fizician maghiar care, prin 1940-1941 a venit la Oradea, ca să-i reconstruiască laboratorul. Călugărul murise, deja, de peste 10 ani, iar Balyi a găsit doar câteva caiete". Omul a văzut că lipsesc unele notiţe, şi bănuia că printre ele se află şi cele care descriau invenţia. Mai ales că, în 9 mai 1928, Irenaeus îi trimisese o scrisoare în care îi povestea şi experimentul "buclucaş". Din păcate, nici această epistolă nu a rezistat vremii...
"În acea scrisoare, călugărul descrisese cum, pe 24 aprilie 1895, nunţiul Agliardi, ambasadorul Vaticanului, a vizitat şi laboratorul său de la Oradea, pentru că era unul dintre cele mai performante. Irenaeus i-a explicat nunţiului descoperirea, cum a <ascultat la telefon semnale telegrafice fără fir>. Iar când reprezentantul Vaticanului l-a întrebat de cât timp se ocupă cu experimentul, Irenaeus i-a răspuns că de 2 ani, încrezător fiind că nimeni nu a mai făcut aşa ceva şi că nici Marconi şi nici Popov nu vor putea ajunge până acolo", explică Pasztai.

Invenţie furată

Convins că invenţia lui este în siguranţă, la sfârşitul anului şcolar, în vara lui 1896, Irenaeus şi-a împachetat cu grijă aparatele de transmisie, le-a închis în laborator şi a plecat în vacanţă, într-un oraş din fosta Cehoslovacie. "Între timp, Marconi şi-a brevetat invenţia. Se presupune că, de fapt, celebrul fizician ar fi primit indicaţiile necesare pentru a-şi finaliza lucrarea chiar de la nunţiul Agliardi, căruia Irenaeus îi dezvăluise cum funcţionează invenţia lui. După ce s-a întors din străinătate, Irenaeus a aflat, dezolat, de <descoperirea> lui Marconi. Atunci i-a spus asistentului său: <Mi-au furat invenţia>", povesteşte Pasztai.
Fejes Rudolf Anzelm (foto), abatele Premonstratens de Oradea, crede, însă, că această interpretare este puţin exagerată: "Este puţin probabil că nunţiul i-ar fi descris exact lui Marconi invenţia orădeanului. Irenaeus era îndreptăţit să fie supărat. Dar probabil că şi italianul Marconi, şi rusul Popov au început experimentele în acelaşi timp, fiindcă descoperirile tuturor au avut loc la intervale foarte scurte de timp".

Dovezi "uitate"

Chiar dacă nu există multe dovezi care să ateste faptul că orădeanul Irenaeus a descoperit primul telegraful fără fir, abatele spune că, totuşi, scriiturile unor fizicieni consacraţi ai vremii vorbesc despre invenţia lui. "În fiecare an apărea un almanah editat de Ordinul Premonstratens. În caietul din 1907-1908 se pomeneşte, în treacăt, de o expoziţie la Londra, unde o firmă, Calderoni & Co, a expus aparatul lui Irenaeus. Iar pe coperta unui catalog care aparţinea aceleiaşi firme era fotografiat telegraful său fără fir. Însă, din păcate, nicăieri nu este menţionată o dată exactă a experimentului şi nici o descriere completă a lui", spune abatele. Cert este că Irenaeus avea la Oradea un laborator extrem de performant, mai bun chiar decât cel al Universităţii din Cluj. "Dar comuniştii au distrus tot, atât bibliotecile cât şi laboratoarele, iar Securitatea ne-a luat până şi arhivele... Aşa, noi nu putem să confirmăm nimic. Pentru că istoria-l numeşte inventator pe cel pe care îşi declară primul lucrarea", conchide abatele.
Oricum, însă, povestea călugărului orădean care a descoperit transmisia prin unde radio înaintea celebrului Marconi va rămâne vie. Cu sau fără documente, istoria rămâne "scrisă"...

Primul din Istorie

În 1896, Guglielmo Marconi (foto), considerat astăzi părintele telegrafului fără fir, şi-a brevetat invenţia. Cărţile consemnează "naşterea" transmisiei prin unde radio în primăvara anului 1895, când, la doar 21 de ani, Marconi îşi începea experimentele la vila părinţilor săi din Bologna. Atunci a reuşit prima transmisie la distanţă, deşi între emiţător şi receptor se afla un deal.
Tot Marconi a fost cel care a realizat primele transmisii radio-telegrafice peste Canalul Mânecii (1899) şi peste Oceanul Atlantic (1901). Studiind radiocomunicaţiile, el a reuşit şi prima transmisie pe unde scurte, la o distanţă de 22.000 de kilometri. Fizicianul a utilizat primul, în forma în care există şi azi, antena de emisie şi recepţie şi a găsit metode pentru mărirea directivităţii. A realizat una din primele experienţe de telecomandă prin unde radioelectrice şi a executat lucrări de pionierat în radiolocaţie şi radionavigaţie. Împreună cu Karl Ferdinand Braun, Marconi a primit Premiul Nobel pentru fizică, în anul 1909.

"Polivalentul"

Pe lângă descoperirile din domeniul fizicii, dr. Karoly Jozsef Irenaeus (foto) a rămas în istoria Oradiei ca unul dintre cei mai importanţi oameni care au contribuit la modernizarea oraşului. Pentru a doua oară în Europa, în 1896, Irenaeus a realizat un aparat Rontgen, care a "văzut", gratuit, peste 2.000 de orădeni.
În 1901 a fost ales consilier municipal şi a militat pentru electrificarea Oradiei. În decembrie 1903 a reuşit să pună în funcţiune prima uzină electrică din oraş, iar în aprilie 1905 prima reţea de transport în comun care cuprindea cinci linii de tramvai, cu o lungime de 13 kilometri. În 1912 a înaintat în Consiliul Local un proiect referitor la modificarea tarifelor la energia electrică, prin care a reuşit să reducă simţitor sumele plătite de cetăţeni.
În 1916 a înfiinţat o fundaţie, pentru a sprijini organizarea concursurilor de fizică, a organizat prima olimpiadă şi a editat prima culegere, care cuprindea 400 de probleme. Tot el a înfiinţat şi primul cerc de fizică pentru elevii din Ungaria de atunci. Cercetările sale l-au consacrat ca un fizician celebru, Irenaeus fiind ales în conducerea a peste 14 asociaţii şi fundaţii.

Cetăţean de onoare

Pentru descoperirile sale, în aprilie 2004, Primăria i-a acordat dr. Karoly Jozsef Irenaeus, post mortem, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Oradea (foto), cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naşterea sa şi a 75 de la moarte. "E de neconceput ca un om care a făcut atâtea pentru Oradea să rămână anonim. Intenţionăm să-i facem chiar şi o placă comemorativă şi să o amplasăm pe un coridor la Colegiul Eminescu", spune Pasztai Otto, preşedintele Asociaţiei Elevilor de Odinioară ai Liceului Premonstratens Oradea.

In memoriam

Descoperirea lui Irenaeus nu este, însă, cu totul uitată. De 5 ani încoace, în luna mai, profesorii şi elevii de la Liceul "Ady Endre" din Oradea organizează un concurs în memoria inventatorului. "La început a fost mai mult un concurs de istorie, în care elevii erau premiaţi în funcţie de cât de multe ştiau despre Karoly Jozsef Irenaeus. Dar, de anul trecut, au participat şi elevi din alte şcoli, iar aşa competiţia a căpătat un caracter ştiinţific", spune Bogdan Karoly (foto), profesor de fizică la "Ady Endre". Participanţii au de trecut patru probe din domeniul fizicii, a câte jumătate de oră fiecare, cea mai gustată fiind cea practică, prezentarea unei invenţii proprii. În Liceul "Ady Endre" există şi un "Cerc ştiinţific Irenaeus", organizat de Consiliul Elevilor, în cadrul căruia, o dată pe an, au loc sesiuni de comunicări pe diferite teme.