de Dan Simai

Acasă, în Oradea, probabil n-ar fi ajuns nici măcar să promoveze o hotărâre de Consiliu Local. În Occident a reuşit să treacă prin Parlamentul Marii Britanii o declaraţie anti-genocid cu putere de lege.

La doar 25 de ani, orădeanul Tiberiu Galiş este unul dintre sfetnicii din umbră ai unor politicieni occidentali. Doctorand al Universităţii Clark din Boston (SUA), tânărul a ajuns să constate că politicienii "lor" se deosebesc de "ai noştri" în chip fundamental. "Ai lor măcar acceptă sfaturi..."

Doi în unu'

Orădeanul Tiberiu Galiş are mai mulţi ani de şcoală decât au alţii de viaţă. Timp de doi ani a urmat, în paralel, Ştiinţele Politice şi Dreptul la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. "În sesiuni mă stresam de nu-i adevărat. Învăţam <cât trebuie> la Drept şi <cum trebuie> la Ştiinţele Politice, care îmi plăceau mai mult. Până la urmă, prima facultate am îngheţat-o", zice Tibi.
Înalt şi bine făcut, tânărul vorbeşte lin, încercând să-şi controleze uşorul accent yankeu. Orădeanul locuieşte de doi ani în SUA. După ce a teminat Ştiinţele Politice la Cluj, Tibi a obţinut o bursă de studii, devenind masterand al Universităţii Clark din Boston. A lipsit doar un semestru când, printr-un program de schimb de studenţi, a studiat la celebra Universitate Harvard. Şi-a terminat masteratul în 2003, iar acum îşi pregăteşte doctoratul tot la Universitatea Clark. Mai are trei ani de cercetare. Pentru că practică face de mult: elaborează studii şi e invitat la conferinţe internaţionale. "Am fost prin toată Europa şi America de Nord, dar mai am multe de văzut", spune modest.

Legea lui Tibi

Acum, orădeanul e cercetător la Centrul Strassler pentru studii de holocaust şi genocid al Universităţii Clark. Aici a realizat nenumărate lucrări pentru diferiţi politicieni, dar cea mai fructuroasă colaborare a avut-o cu laburista Oona King (foto), membră a Camerei Comunelor, a doua femeie de culoare din istoria Parlamentului Marii Britanii.
Tibi a făcut cunoştinţă cu Oona la o conferinţă în Suedia. Ca să se dea mare în faţa unui prieten! "Eram raportor la conferinţă. Un coleg de-al meu era mare fan al lui Oona, dar timid. Nu-i venea să vorbească cu ea. Atunci m-am dus eu, numai să-i fac în ciudă". Oona i-a propus tânărului să colaboreze pe diferite proiecte, iar acesta a acceptat. La cererea laburistei, orădeanul a făcut un studiu privind necesitatea înfiinţării unor instituţii care să preîntâmpine săvârşirea asasinatelor în masă. "Un genocid nu se întâmplă peste noapte. Sunt anumite etape premergătoare, care unui ochi avizat îi pot atrage atenţia destul de uşor", zice Tibi. Oona King a înaintat studiul tânărului orădean Camerei Comunelor, care şi l-a asumat şi l-a transmis mai departe către ONU. Acum, a devenit poziţia oficială a Marii Britanii în problema genocidului. "Practic, are putere juridică. E ca o lege", spune Tibi.

România, de departe

Fascinat de tinerele democraţii, orădeanul îşi pregăteşte doctoratul din studii de caz ale societăţilor post-totalitare. Ungaria, Serbia ori Germania sunt cel mai la îndemână material didactic. Pornind de la aceste exemple, Tibi spune că, paradoxal, tranziţia românească nici măcar nu e una originală. "Dacă ne luăm după cărţi publicate încă din anii '60 în Anglia şi SUA, sistemul politic din România e tipic pentru o perioadă de tranziţie, cu politicieni în curs de profesionalizare, alţii corupţi sau demagogi, cu lideri absoluţi care trag după ei partidul şi aleşi care promit nu ceea ce pot face, ci ce vrea lumea să audă..." Românii se deosebesc însă de politicienii altor state. "Viaţa politică este la fel de haotică peste tot, e însă şocant cât de puţin le pasă politicienilor români de imaginea lor publică, mai ales când se lasă atraşi în ilegalităţi".
Tiberiu este convins că actualele practici vor înceta cu timpul. Chiar dacă îi este un dor nebun de casă, el nu va fi însă în România să vadă. Şi-ar găsi greu un loc de muncă în ţară, adecvat pregătirii lui. Speră să îşi găsească unul undeva în Europa. Acolo unde vrea să ajungă orice român întreg la minte...

Execuţii pe bandă

Definit de Dicţionarul explicativ al limbii române ca o crimă comisă cu intenţia de a distruge un grup uman, naţional sau etnic, genocidul desemnează ridicarea asasinatului la scară industrială. Printre cele mai teribile se numără Holocaustul provocat de nazişti, căruia i-au căzut victime 5,5 milioane de evrei, şi genocidul făcut în 1915 de Imperiul Otoman împotriva a 1,5 milioane de armeni, bătuţi şi deportaţi în deşerturile Mesopotamiei. Tiberiu Galiş spune că, oricât ar fi de discret un stat asupritor, un genocid nu poate fi ţinut secret şi, mai mult, poate fi chiar prevăzut. "Un genocid nu are loc din senin, ci are în urmă o serie de conflicte care nu pot fi trecute cu vederea. De asemenea, cu cât statul e mai izolat internaţional, cu atât sunt şanse mai mari să se declanşeze un genocid", spune Tibi. Tânărul orădean spune că o instituţie deservită de personal calificat ar putea monitoriza toate zonele de conflict şi potenţial conflict şi ar putea soma comunitatea internaţională să ia măsuri, în cazul în care unul dintre state ar îndeplini parte din condiţiile necesare declanşării unui genocid.