Deşi guvernanţii anunţă triumfător creşteri ale veniturilor populaţiei şi diminuări ale inflaţiei, bihorenii nu simt deloc că o duc mai bine. Şi cifrele statistice spun la fel...

Bihoreanul munceşte ca să mănânce şi, când mănâncă, se îndoapă cu ce poate mai ieftin. Conform statisticilor, o familie bihoreană îşi strică, lunar, aproape jumătate din bani pe ce bagă în gură. Numai alimentele şi băuturile nealcoolice reprezintă 46,4% din cheltuieli. Ce mai rămâne se duce pe întreţinerea locuinţei, haine, încălţăminte, alcool, tutun şi facturi de... mobil. Dacă rămâne!

Foame mare

Bucătăriile bihorenilor ar putea trece lejer drept farmacii. Nu după curăţenia care domneşte în ele, ci după cantităţile cu care lucrează. Datele sintetizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor pe anul 2004 dezvăluie o imagine şocantă: luaţi în medie, bihorenii mănâncă undeva la pragul de înfometare. Baza alimentaţiei o reprezintă cele 9,9 kilograme de pâine înfulecate într-o lună. La care se mai adaugă 3,8 litri de alcool, 3,2 kilograme de carne proaspătă, 14 ouă şi 0,6 kilograme de mălai. Adică un sfert de pâine pe zi şi un ou la două zile!
Pentru că nu pot trăi fără să mănânce, bihorenii se hrănesc cum pot. Alimentele unei persoane pe o zi întreagă ar încăpea lejer într-o farfurie. Şi mai rămâne loc! Media alimentelor pe zi este de 331,2 grame pâine, 128,1 grame cartofi, 108 grame carne, 39,9 grame alcool,  20,6 grame mălai şi... 0,47% dintr-un ou!
Desigur, valorile cresc atunci când e vorba de bihorenii care au un loc de muncă şi scad când e vorba de meniul şomerilor. Astfel, dacă un salariat mănâncă 117,3 grame de carne pe zi, unui şomer îi revin doar 93,4 grame, iar dacă un angajat are parte de un ou la două zile, bihoreanul fără loc de muncă trebuie să aştepte până a treia zi.

Feldeţu'

Paradoxal, chiar dacă nu mănâncă mai bine decât salariaţii, pensionarii beau mai mult. Dacă unui angajat îi revine pe zi circa 54,6 grame de alcool, în paharul unui pensionar se adună 59,4 grame. Dana Paşc, şefa Direcţiei Judeţene de Statistică, spune că datele nu trebuie luate ca atare. "Aceste cifre reprezintă media consumului zilnic aplicată la întreaga populaţie, adică includ şi femeile şi copiii, care nu consumă alcool, deci cantităţile reale sunt cam de două-trei ori mai mari", spune directoarea Paşc.

Semi-leşinaţi

Dacă ar fi să ne luăm după consumul de calorii, toţi bihorenii sunt... funcţionari. Studiile ştiinţifice arată că necesarul de calorii al unui individ creşte o dată cu efortul fizic depus prin natura profesiei. Un funcţionar sau un dascăl are nevoie zilnic de circa 1.800 calorii, un elev sau un comerciant de 2.300 calorii, un muncitor în condiţii uşoare - 2.800, iar un muncitor în construcţii - 3.800 calorii. La cele 2.516 calorii pe care le consumă în medie un bihorean, se poate concluziona că toată populaţia judeţului - mai puţin cei cu munci de birou - e subnutrită. Şi totuşi trăieşte. Aşa, parcă-n ciuda guvernanţilor!

Bihoreanul în cifre

UN OM LA 14 METRI. Conform recensământului din anul 2002, populaţia judeţului Bihor se ridică la aproape 600.000 de persoane, din care 308.000 persoane locuiesc în mediul rural, iar 290.000 în mediul urban.  La o densitate de 82 de locuitori pe kilometrul pătrat, bihorenii ocupă 231.791 locuinţe în 151.000 de clădiri. O locuinţă are în medie 2,42 camere, în care fiecărui ocupant îi revin circa 14,76 metri pătraţi.
JUDEŢUL BĂTRÂNILOR SINGURI. În ceea ce priveşte structura populaţiei, 47% dintre familii sunt formate dintr-o singură persoană, iar 53% din doi sau mai mulţi membri. La ţară, 53% din familii sunt formate din bătrâni rămaşi singuri după decesul soţului, iar capul familiei, indiferent că e bărbat sau femeie, are în majoritatea cazurilor 64 de ani şi peste, în vreme ce la oraş media de vârstă este între 35 şi 49 ani.
BIHORUL ACTIV. Tinerii preferă oraşul pentru că le oferă mai multe locuri de muncă. Astfel, din cele 215.558 de persoane ocupate, cei mai mulţi bihoreni, peste 64.000, lucrează în industria prelucrătoare (confecţii, încălţăminte, mase plastice etc.). 43.783 de salariaţi sunt operatori la maşini şi instalaţii, 41.379 agricultori, 36.508 meşteşugari, 24.648 maiştri iar 18.273 sunt intelectuali. Numărul militarilor din Bihor se ridică la 1.556, cel al muncitorilor necalificaţi este de 17.739 iar cel al şomerilor - 7.852. La această oră în Bihor îşi câştigă pâinea 164.944 salariaţi, 3.372 întreprinzători privaţi, 22.156 lucrători pe cont propriu, 283 de membri ai societăţilor agricole şi 21.984 de lucrători familiali în gospodăria proprie.

Ameninţarea foamei

Cu cât capul unei familii este mai puţin instruit şi cu cât este mai mare numărul de copii din familie cresc proporţional şansele ca acestea să cadă în sărăcie şi mizerie. Conform Anchetei Bugetelor de Familie realizate de Direcţia de Statistică, la nivelul judeţului Bihor majoritatea populaţiei sărace trăieşte în gospodării în care capul de familie are studii primare (24%), gimnaziale (25%) sau profesionale (29%). De asemeni, familia este cu atât mai săracă cu cât e mai numeroasă sau numărul de copii din întreţinere, mai mare. Riscul ca o familie cu cinci membri să fie săracă e de peste 50%, iar dacă e vorba de o familie cu şase membri creşte la 65%. Astfel, la această oră, o treime din populaţia săracă a judeţului Bihor este formată din copii sub 15 ani.