Bărbatul îşi strânge pleoapele văzând cu ochii minţii roadele atâtor nopţi de nesomn. "Totul e în capul meu. Nu ţin nici notiţe, nici planuri. O dată ce am terminat invenţia o demontez. Dacă va fi să se aplice vreodată ştiu să o fac la loc", spune Viorel Roşca.

La numai 26 de ani, orădeanul se poate lăuda cu peste 50 de invenţii în toate domeniile. Nici una brevetată deocamdată. E prea scump...

Jurist la şaibă
Tânărul cu ochi iscoditori e scuturat de tremurul uşor al indivizilor obişnuiţi să facă tot timpul ceva. "Nu mai ştiu care a fost prima invenţie", spune Viorel. "Aveam cam 8 ani, dar n-am făcut-o decât în capul meu. Era un fel de perpetuum mobile cu magneţi dar nu ştiu dacă ar funcţiona în realitate". Pasionat de mecanică încă din copilărie, Viorel a fost ani de zile bursier la Universitatea din Craiova şi este licenţiat în... Drept. "Am zis că fac ceva care să îmi şi folosească. De ce să fac Mecanica? N-ar face decât să-mi umple capul cu calcule şi logaritmi, iar un inventator are nevoie de o minte limpede şi clară. Pentru calcule este calculator", zice tânărul. Viorel nu a renunţat însă la şcoală. Acum este student în anul doi la Facultatea de Medicină din Oradea. "Aici este adevărata provocare. Nu e totuna să inventezi un mecanism pentru maşini sau un aparat care salvează vieţi omeneşti".

Patul-infirmieră

Inventatorul a atacat domeniul medical de dragul unui prieten. "Săracul era imobilizat la pat, aşa că i-am inventat patul pentru persoanele cu handicap. Dacă omul face pe el, patul îl spală, îl limpezeşte, îl usucă singur, pornind de la comanda dată de un senzor de umiditate. Omul nu se mai umileşte aşteptând să vină cineva să îl cureţe", explică inventatorul. Viorel a încercat să obţină sprijinul unui spital pentru a-şi breveta invenţia, dar nu a reuşit. "Ce spital ar putea plăti pentru un astfel de pat când nici bani de medicamente nu are?".

Atenţie, probe!

Viorel nu s-a dat însă bătut. A inventat un mecanism care ar putea înlocui arborele cotit al autovehiculelor, mărind eficienţa motorului şi reducând consumul. Din lipsă de bani a aplicat-o deocamdată doar pe o bicicletă. O invenţie proprie, cu sistemul de direcţie legat la cască. A probat mecanismul pe pista Aeroportului din Oradea, în prezenţa unor specialişti. Şi a mers. "În raport cu mecanismul clasic bielo-manivelă, acesta are un randament de două ori mai bun", susţine Victor Carp, profesor în cadrul Universităţii Oradea. Dacă acest lucru s-ar putea aplica la maşini, consumul de carburant s-ar reduce la jumătate!
Invenţia a încântat inclusiv conducerea Uzinei de Construcţii Maşini din Reşiţa care a acceptat, săptămâna trecută, să investească 60 milioane lei în integrarea mecanismului într-un motor, pentru probe. Motorul va fi construit până la sărbători, iar în cazul în care se dovedeşte o reuşită, firma va suporta alte 30 milioane de lei pentru brevetarea invenţiei.
Pentru tânărul inventator orădean, perioada de pionierat se apropie de sfârşit. Dacă va reuşi să îşi vândă invenţia unui producător de motoare, îşi va vedea visul cu ochii. Cu banii câştigaţi şi-ar putea cumpăra tihna necesară pentru a lucra în linişte. Să inventeze nu ciudăţenii, ci lucruri care să-i ajute pe cei suferinzi...

Inventat în România

Inventatorul orădean Viorel Roşca spune că ultimii patru ani au fost cei mai productivi din viaţa sa. "Practic, vin de la facultate, mănânc ceva şi merg la atelier, unde stau până noaptea. Acasă, dacă îmi vine o idee, o notez repede şi o aplic a doua zi". Aşa a reuşit să realizeze un sistem de suspensie, patru feluri de motoare, trei cutii de viteze şi trei sisteme de frânare despre care susţine că sunt mult mai eficiente şi sigure decât cele actuale. Cea mai ciudată invenţie este însă "mecanismul de alergat" cu care, susţine Viorel, un om încălţat poate atinge viteze de 60 kilometri la oră. Şi n-are probleme de frânare...

Birocraţia brevetelor

O invenţie nu există legal câtă vreme nu este înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). Solicitantul aşteaptă după brevetul de invenţie 18 luni după înregistrarea la OSIM, perioadă în care invenţia este verificată. Apoi, se bucură de protecţie legală vreme de 20 de ani. În această perioadă nimeni nu poate fabrica, vinde, oferi spre vânzare, folosi, importa sau stoca în vederea comercializării invenţia, fără acordul celui care a realizat-o şi înregistrat-o.
Brevetarea internaţională a unei invenţii create de o persoană fizică română pe teritoriul ţării se poate face doar după înregistrarea la OSIM şi trebuie susţinută de un consilier de proprietate industrială.
"Într-un fel, nici nu mă zbat să îmi brevetez invenţiile în România. În primul rând pentru că e prea scump şi apoi pentru că industria e prea slabă ca să investească într-o invenţie. Mie îmi trebuie brevet internaţional", spune Viorel Roşca.