de Raluca Avram

Caleşti purtând domni îmbrăcaţi la patru ace trec agale pe străzi. Tropotul cailor e acoperit din când în când de zgomotul produs de câte un tramvai ce pare rătăcit prin oraş. Femei îmbrăcate şic, protejate de umbrele cochete, se plimbă la braţ prin dreptul magazinelor... Par scene desprinse dintr-un film de epocă, dar sunt imagini obişnuite din Oradea începutului de secol XX.

Fascinat de atmosfera şi frumuseţile oraşului de atunci, Ştefan Patka le-a "salvat" pe calculator. De aproape trei decenii, cu perseverenţa unui adevărat colecţionar, bărbatul caută poze cu Oradea veche. Până acum a adunat peste 2.000. Vrea ca strănepoţii lui să poată "recrea" oraşul din imagini...

Caut poze!

Ştefan Patka vinde jucării. Uneori stă la tejghea şi 12 ore pe zi. În fiecare zi îi trec pragul zeci de oameni. Acum aproape toţi îi cunosc pasiunea. Nu contează că te vede prima oară sau că vă ştiţi de o viaţă, el întreabă pe oricine dacă are poze cu Oradea veche. "Mi-a plăcut întotdeauna istoria oraşului. Am căutat informaţii în cărţi, dar cartea o citeşti şi mai târziu poate uiţi. Pozele îţi rămân, însă, mult timp întipărite, şi poţi <vedea> oraşul în minte. Când s-a dărâmat Podul Decebal, la sfârşitul anilor '70, am zis că generaţiile următoare nu vor şti cât de frumos a fost oraşul cândva. Atunci mi-a venit ideea să strâng poze, cărţi poştale şi diverse ilustrate cu oraşul din trecut", descrie Ştefan momentul din care bătrâna Oradie a devenit "iubita" lui.

Istoria uitată

Aşa a descoperit interesanta istorie a unor locuri "binecunoscute" de concitadinii săi. "Am fost uimit când mi s-a spus, de pildă, că în Piaţa Unirii, unde e acum statuia lui Mihai Viteazul, a fost odată un târg de cai (foto). N-am crezut, până nu am văzut în poze. Apoi, am umblat des la nişte prieteni mai în vârstă şi i-am întrebat cum îşi amintesc ei oraşul. Ei mi-au <explicat> tot ce nu recunoşteam în poze şi aşa am aflat multe". De aici şi până la ideea de a reconstrui din fotografii "traseul oraşului prin istorie" n-a fost decât un pas. "Să facă lumea o comparaţie între Oradea din secolul al XIX-lea şi XX, şi cea de azi".

Oradea pe CD

Cele mai multe poze le-a adunat în ultimii cinci ani, de la rude, cunoştinţe, amici sau "prieteni ai unor prieteni". Toţi i-au sărit în ajutor. "Pe unde mergeam şi vedeam imagini din Oradea am tot cerut. Chiar şi din SUA am primit, de la oameni care au plecat şi, ca să nu uite locul în care s-au născut, au luat cu ei şi fotografii sau vederi"... De când le tot strânge le-a şi pierdut şirul. "Cum le primesc, le stochez fără să le mai sortez. Am pierdut numărătoarea exactă când aveam în jur de 1.000, acum doi ani, dar după estimările mele am peste 2.000". Şi le adună în continuare cu aceeaşi sârguinţă. "Să am de unde alege când voi reface oraşul din imagini", spune Ştefan, hotărât să scoată pe CD o istorie ilustrată a oraşului. "Oricum, tineretul nu prea citeşte cărţi. Mai mult stă la calculator şi dacă vrea să afle ceva, tot de acolo <citeşte>", îşi justifică el demersul. Cu puţin noroc, anul acesta va recrea lumii Oradea... prin oglinda timpului.

Film din 1920

Pe lângă fotografiile oraşului de odinioară, Ştefan Patka a reuşit să facă rost şi de un filmuleţ de 2 minute şi 50 de secunde, realizat în 1920, socotit cel mai vechi film care surprinde imagini din Oradea interbelică. "N-am reuşit să aflu cine l-a făcut, nimeni nu ştie. Dar e interesant pentru că dezvăluie imagini din acea perioadă, cum arătau şi cum se îmbrăcau oamenii pe atunci", spune Ştefan.

Clădirea Primăriei, surprinsă într-o fotografie din 1910, nu s-a schimbat aproape deloc

La începutul secolului XX, podul de lângă Primărie, făcut din fier, era traversat de tramvaie

În 1922, Parcul Bălcescu era traversat de tramvaie

În 1910, terasa Hotelului Astoria găzduia Cafeneaua Emke

În 1923 fostul restaurant Oradea era... cafeneaua Royal

În 1939, Parcul 1 Decembrie adăpostea piaţa mare a oraşului

Gara Mare a Oradiei în 1920

În 1916, Palatul Apollo, fostul magazin Unic, era una din cele mai impunătoare clădiri de pe Corso