Dacă Oradea ar fi o familie care trăieşte din salariu ar trebui să vândă şi maşina tatălui şi calculatorul copilului şi epilatorul mamei ca să nu rămână fără apartament.

La aceleaşi cheltuieli, bugetul pe 2005 va fi cu 10% mai mic decât cel pe 2004, cifrat la circa 2.000 miliarde lei. Numai introducerea cotei unice de impozitare va da Primăriei o gaură de 130 miliarde. Diferenţa dintre cât "câştigă" municipiul şi cât "cheltuie" este atât de mare încât Primăria trebuie să-şi vândă regiile ca să poată "trăi". "Sursele de venit ale oraşului sunt în scădere ca urmare a modificărilor de legislaţie. Pentru echilibrarea bugetului există doar două direcţii: în anumite servicii publice vom face angajamente de fond, iar altele vor fi externalizate către sistemul privat", susţine primarul Petru Filip.

Prognoza pentru 2005 anunţă vremuri sumbre pentru Primărie. Pornind de la relaxarea presiunii fiscale asupra contribuabilului, finanţiştii preconizează scăderi de venituri la buget pe fondul unui front atmosferic şi aşa apăsător. Primarul şi-a făcut un calcul simplu al visteriei Oradiei şi i-a dat cu... minus. "Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile oraşului este de 60-70 miliarde lei. Nu va fi deloc simplu să găsim această sumă pentru a acoperi necesităţile municipiului", zice Filip.

Deficitul va fi mult mai mare decât se aştepta primarul fiindcă, pe ultima sută de metri din 2004, Guvernul Tăriceanu a introdus şi cota unică de impozitare de 16%. Dacă pentru cei care alimentează bugetul, în principiu, va fi mai bine, pentru cei care doar îl "papă" va fi sigur mai rău. Primăria face parte din cea de-a doua categorie. "Bugetul local încasează 36% din impozitul pe salariu, care a coborât acum la 16%, ceea ce înseamnă un venit cu 125-135 miliarde mai mic decât în 2004", spune Emilian Sala, directorul economic al Primăriei. În concluzie, gaura din buget creşte la circa 200 miliarde lei! "N-aş putea să spun de unde vom tăia aceşti bani, de la sănătate, de la învăţământ, de la salubritate, pentru că e imposibil. Va trebui să-i scoatem de undeva".

Prima şi cea mai rapidă soluţie a dat-o tocmai Consiliul Local. În şedinţa din decembrie consilierii s-au declarat dispuşi să renunţe la toate facilităţile acordate orădenilor ca să rotunjească bugetul. La ajutorul de un milion de lei destinat pensionarilor cu venituri sub 1,5 milioane lei s-a renunţat deja. Urmează să fie anulate compensaţiile pentru orădenii care îşi renovează acoperişul, faţada sau scara blocului. "Mi se pare că mergem prea departe cu aceste scutiri", afirma consilierul PNL, Mihai Manea.

În 2004 Primăria a dat facilităţi de circa 15 miliarde lei orădenilor care şi-au renovat blocul. Emilian Sala consideră că e prea mult. "Pentru 2005 trebuie regândită politica fiscală de acordare a acestor facilităţi", spune directorul. Petru Filip este însă de altă părere: "Dacă întrerupem aceste facilităţi, să nu ne mirăm că blocurile arată cum arată". Primarul susţine că aceiaşi bani, dar mult mai uşor, s-ar scoate din privatizarea regiilor. Iar directorul economic are temă de casă să caute o soluţie şi să o aplice.

Directorul Sala nu ştie dacă Primăria va vinde OTL-ul, CET-ul, Apă-Canal sau RAPAS-ul. Ştie însă sigur că va vinde ceva. "Vom face studii de oportunitate şi, în funcţie de ce cere piaţa, vom vinde". În principiu, afacerea e sigură. "Practic vinzi un serviciu pentru care primeşti o redevenţă şi pui bunurile regiei la dispoziţia investitorului, pentru care primeşti iar o redevenţă lunară", zice Sala.

Deşi nu îi este foarte clar cum va funcţiona această privatizare, directorul crede că altă soluţie nu există. Oradea e în datorii până în gât iar cheltuielile îi depăşesc veniturile cu mult. Financiar, e un oraş bătrân. Asemeni pensionarilor ajunşi la mila statului după o viaţă de muncă, îşi vinde aurul ca să aibă ce mânca...

Practic, Oradea nu are prea multe jucării de vândut: CET-ul cu producţia şi transportul de energie termică, Apă-Canal cu producţia şi distribuţia de apă, OTL-ul cu transportul în comun şi RAPAS-ul cu pieţele, cimitirul şi ştrandurile. Paradoxal, dar cei mai şocaţi de "externalizare" sunt tocmai directorii regiilor. Nici unul nu vede această privatizare ca pe un posibil succes.

"E prima dată când aud de posibilitatea privatizării regiei. La Bucureşti s-a încercat o astfel de privatizare cu francezii şi nu a dat rezultatele scontate. Dacă acest lucru se poate face cu pieţele şi cu salubritatea, cu apa şi canalizarea e mai greu pentru că ai nevoie de meseriaşi şi investiţii enorme"

Ioan Ciursaş, directorul Apă Canal

"Nu spun că CET-ul nu se poate privatiza, dar Oradea este într-o situaţie specială. În curând va fi gaz în tot oraşul şi piaţa de energie termică va scădea de la an la an. Nu va cumpăra nimeni societatea dacă nu are un contract ferm pe 10-15 ani cu Alumina sau Zahărul, ca să ştie că are sigur consumatori"

Dragoş Gligor, directorul Electrocentrale

"Până acum nu s-a mai luat în discuţie privatizarea spaţiilor pieţelor. Sunt sigur însă că s-ar putea vinde foarte uşor, că e bătaie pe ele. Toate pieţele sunt proprietatea Primăriei, iar noi le administrăm. Dacă vor dori să le dea, nu avem ce face, dar e păcat să le vinzi pentru că aduc bani frumoşi"

Ioan Hirţe, directorul RAPAS

"Peste tot în lume transportul în comun este al comunităţii, care îl şi subvenţionează, pentru că nicăieri nu se merge cu preţul real. Târgu Mureş şi Iaşiul au încercat o astfel de privatizare, dar după un an sau doi au revenit la Primărie fiindcă societăţile nu au rezistat cheltuielilor"

Cornel Lupău, directorul OTL